Nu-i în țară nici dreptate,
Nici vr-o frică de păcate!
Eu fac drumuri și punți grele,
Și-nsumi vama dau la ele!

Eu s’silit a da cătane,
Lor nutreț, lăcaș și haine,
Ca domnimea s-o pândească
Ș’npotrivă-mi s-o-ntărească!

Mulți zburați lenoși în țară
Când vreu dorm, când vreu se cară,
Când vreu beu, când vreu mănâncă,
Că-i nutrește a mea brâncă!